vineri, 23 august 2013


I can live my life with one hand as long as you were holding the other

luni, 5 august 2013

     Îmi plac mult camerele cu ferestre mari, care lasă lumina să intre, dar în același timp, ador draperiile întunecate, care fac din zi- noapte, care te fac să uiți că afară e o forfotă imensă și că tu ești singur, având de-a face cu gândurile și demonii tăi.
       E o perioadă înfiorătoare și speri că va trece, încerci să te agăti de oamenii pe care îi ai lângă tine, unul - doi, ca să nu uiți că te sufoci... 
     Zâmbești din politețe, mergi pe stradă încercând să stai dreaptă, dar cu privirea în gol, să eviți priviri, întrebări ...  
     Realizezi că te ai doar pe tine, că tu singur te salvezi... 
Îți dorești să începi de la zero... să te reinventezi și în același timp să te regăsești... te emoționează gândul că poți să îți reiei visele și să le transformi în realitate... te sperie viitorul de mori, dar necunoscutul îți sună dintr-o dată mai bine decât ceea ce lași în urmă...  
     Și brusc, realizezi că mai ai ceva... ai alături doar cei mai importanți oameni care au decis să îți fie alături, sau pe care i-ai câștigat fără să îți propui, în propria ta luptă ... iar ei decid să rămână, să te facă  să zâmbești, mai mult, să râzi și să simți că trăiești ... te salvează dându-ți sentimentul că nici ei nu ar mai fi ei, fără tine ... 





vineri, 2 august 2013