De cu seara isi impletea parul... adormea cu gandul la zorii care urmau sa il aduca in fata ei.
Sclipirea soarelui ii atingea parul de aur, iar frigul diminetii ii imbujora obrajii... era in fata ei, la fantana; nimic altceva nu mai conta, iar el o privea la fel de emotionat cum statea in fata usii, trezita numai pentru a-l vedea pe el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu