Taramul fermecator al Golestilor
De cum pasesti in Golesti, te intampina falnic, un zid masiv de caramida, care ascunde o adevarata comoara culturala. Ziua frumoasa da toamna in care m-am hotarat sa-l vizitez, pentru a 2-a oara, a facut din vizita o adevarata calatorie.
Am facut o multime de poze (peste 200) si am ramas surprinsa de cat de ingrijit este muzeul...
Merita sa-l vizitati (aici s-au filmat si secvente din Aniela :)) , tot aici, puteti lua si cursuri de echitatie;
La doar 12 km de Pitesti va asteapta o lume de basm :)
Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti - Argeş este al treilea muzeu ca reprezentare şi importanţă naţională şi întâiul dedicat ocupaţiilor poporului român.
Muzeul cuprinde două mari sectoare:
un sector în aer liber, care înfăţişează civilizaţia ţărănească de la mijlocul veacului al XIX-lea din principalele zone viticole şi pomicole ale ţării;
sectorul pavilionar, menit să prezinte, prin obiecte autentice şi elemente auxiliare specifice, istoria viticulturii şi pomiculturii de pe teritoriul ţării noastre din cele mai îndepărtate veacuri până în zilele noastre.
În secolul al XIX-lea, Tudor Vladimirescu şi-a petrecut aici ultimele zile din viaţă într-un foişor din curtea conacului, iar Carol Davila, părintele medicinei româneşti, şi-a scris la moşia soţiei primele tratate de medicină. Tot la Goleşti, fiul său, Alexandru Davila, punea bazele dramaturgiei româneşti.
Conacul familiei Golescu a fost ridicat în secolul al XVI-lea şi a fost modernizat de-a lungul vremii de generaţiile de boieri care au ocupat dregătorii extrem de importante în Ţara Românească.
Constantin Golescu, cunoscut sub numele de Dinicu Golescu (n. 7 februarie 1777, d. 5 octombrie 1830), a fost un boier şi cărturar român, fiu al marelui ban de Ţara Românească Radu Golescu şi al Zoiţei Florescu. Dinicu Golescu s-a căsătorit cu Zoe Farfara în 1804. Din această căsătorie s-au născut Ana Golescu (1805 - 1878) Ştefan (1809 - 1874), Nicolae (1810 - 1877), Radu Golescu (1814 - 1882) şi Alexandru (1818 - 1873).
Împreună cu fratele său mai mare, Iordache, a studiat la Academia grecească din Bucureşti.
A fost ispravnic, hatman şi mare logofăt în Muntenia. A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care puteau învăţa gratuit (i.e. pe cheltuiala lui) tineri indiferent de categoria socială din care făceau parte. A fost membru fondator al Societăţii literare (1827) şi a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, "Curierul românesc" (1829).
Dintre scrierile sale, cea mai importantă este Însemnare a călătoriei mele, Constantin Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824, 1825, 1826, tipărită la Buda în 1826. Notele sale de drum cuprind referiri critice la starea de înapoiere socială şi culturală a Ţării Româneşti. Sub raportul limbii literare, lucrarea lui Golescu oglindeşte trecerea de la limba română literară veche la limba română literară modernă.
Despre Zinca Golescu (Zoe), sotia lui Constantin Golescu, se stie ca a fost o femeie deosebit de frumoasa, dar si foarte inteligenta. A trait peste 90 de ani si ea a fost cea care l-a intampinat pe Carol I atunci cand a venit in tara. In plus... liceul in care am invatat ii poarta numele, cu mandrie!